REPERE GEOGRAFICE

Traditia si faima imprejurimilor Lacului Snagov, ca unul dintre cele mai apreciate areale turistice ale Romaniei, s-a perpetuat de-a lungul multor secole si se intemeiaza pe argumente pe care le puteti verifica si astazi: un peisaj absolut fermecator, numeroase obiective turistice medievale sau naturale, invaluite in legende incitante, si, nu in ultimul rand, posibilitatile de vanatoare si pescuit pe care le ofera.

Departe de stresul si smogul cotidian al metropolei, Lacul Snagov este, totusi, situat la numai 35 km nord de Bucuresti si la mai putin de 15 km distanta de Aeroportul International Bucuresti - Otopeni. Accesul spre lac este posibil cu automobilul, cu mijloace de transport in comun (linia de autobuz RATB 444, din Piata Presei Libere) sau cu autocarul, mergand spre nord din Bucuresti pe DN1 si virand dreapta fie pe drumurile judetene 101B sau 101C, fie pe drumurile comunale Dc2 sau Dc3, in functie de destinatia exacta pe care o cautati.

Putini sunt cei care stiu ca, de fapt, Snagovul este un liman fluviatil aluvionar, adica un rau ce-si are izvoarele in judetul Dambovita si a carui varsare in raul Ialomita este intrerupta de aluviunile depuse de acest afluent principal al Dunarii. Campia Snagovului, orientata din sud-vest spre nord-est, acopera mai bine de un sfert din suprafata judetului Ilfov.

Intreaga vale a raului Snagov masoara 25 km. Lacul are 16 km lungime, 1 km latimea maxima si o adancime medie de 9 m. Totusi, exista un punct in care adancimea este de 80 m! Batranii satelor riverane spun ca, in aceasta "groapa", salasluiau candva exemplare uriase de somn. Insusi Sadoveanu, in frecventele sale incursiuni pescaresti in zona, a sperat sa descopere un asemenea monstru de 120 kg! O mica insula adaposteste Manastirea Snagov (numita si Manastirea Vlad Tepes) si ramasitele fortaretei sale, ce pot fi vizitate.

Ideala ca destinatie pentru o plimbare romantica de o zi, o escapada de week-end cu prietenii, un concediu sau o resedinta pentru toata viata, regiunea Snagov se bucura de un microclimat extrem de placut si de sanatos, cu diferente semnificative intre cele patru anotimpuri si cu umiditate moderata, ceea ce favorizeaza un cer senin in cea mai mare parte a anului. Iarna, vantul depaseste frecvent 100 km/h.

In ciuda situarii sale la jumatatea distantei dintre Capitala si principalul centru romanesc de prelucrare a petrolului, Ploiesti, regiunea Snagov are un nivel de poluare extrem de redus, mentinut astfel de intinsele zone de padure ramase inca drept marturie autentica a legendarilor Codrii ai Vlasiei. In 1898, Codrii Vlasiei acopereau 120 km2 si alti 40 km2 apartineau Casei Regale a Romaniei. Astazi, ramasitele padurii sunt risipite in Campia Snagovului - Ciolpani, Balteni, Gruiu, Vlasia, Caldarusani - si sudul Campiei Romane, abia insumand circa 50 km2.

Cea mai mare dintre aceste arii de padure o constituie Snagov-Parc (in dreptul localitatii Ciolpani), care a fost ales ca locatie pentru editia a doua a "Festivalului pentru Mileniul III - Lacul Snagov". Candva amenajat ca gradina publica, Snagov-Parc (17,27 km2) include o rezervatie botanica de aproape 10 km2, declarata in 1952.

Speciile de arbori predominante sunt stejarii si teii, unii dintre ei cu inaltimi de 30 m, alaturi de carpeni, ulmi, frasini, castani etc. Atestand vechimea prezentei lor in zona, aceste specii se gasesc si ca fosile pe fundul lacului!

Aproximativ un sfert din suprafata Lacului Snagov este, prin lege, monument al naturii. Asa ca, daca ajungeti acolo spre sfarsitul verii, cand infloresc superbii nuferi indieni aclimatizati, ar trebui sa rezistati tentatiei de a-i lua acasa…

SCURT ISTORIC

Studiile arheologice releva ca, in imprejurimile Bucurestiului actual, inclusiv in regiunea Snagov, urmele locuirii umane coboara departe in timp. O populatie relativ stabila si-a asezat rosturile aici probabil incepand din Neolitic (6 - 5.000 i.Ch.), dar cu precadere in Epoca Bronzului, judecand dupa uneltele si obiectele descoperite in special pe Insula Snagov.

Alte vestigii arata continuitatea unei comunitati locale in acest areal, de-a lungul domniilor lui Burebista (82 - aprox. 44 i.Ch.), Decebal (87 - 106 d.Ch.), apoi in timpul colonizarii romane si dupa Retragerea Aureliana (270 - 275 d.Ch.). Conform dovezilor arheologice, predominau ocupatiile sedentare, precum: agricultura, cresterea oilor si albinelor, olaritul (satul Piscu inca pastreaza frumoasa traditie a acestui mestesug).

Evul Mediu aduce primele mentiuni documentare despre satele din jurul Lacului Snagov. De fapt, majoritatea acestora au fost infiintate oficial in secolele XIV - XV, ca o consecinta a construirii Manastirii Snagov de pe insula, care a avut o influenta capitala in istoria acestei parti a tarii. Importanta sa se datoreaza in principal pozitiei sale strategice, aparand practic vechea capitala valaha, Targoviste, de invaziile otomanilor, in drumul lor spre cucerirea Vestului catolic al Europei.

Desi autorul acestei constructii monahale constituie inca subiectul unor asidue dispute istoricesti, cele mai noi descoperiri si cercetari demonstreaza, mai presus de orice indoiala, ca Manastirea Snagov exista deja cu mai bine de 50 de ani inainte de domnia lui Vlad Tepes (1456 - 1462). Totusi, traditia populara s-a grabit sa il consacre pe Vlad Tepes drept intemeietor legendar al manastirii, cu atat mai mult cu cat tatal sau, Vlad Dracul, a fost ucis in satul Balteni.

Se presupune insa - stiintific vorbind - ca Manastirea Snagov a fost probabil construita la inceputul secolului XV, sub domnia marelui voievod al Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386 - 1418). Prima mentiune a acestui locas apare intr-un document autentic semnat de Mircea cel Batran (din pacate, nedatat) si redactat probabil intre 1408 - 1418.

Alt document, datat 7 noiembrie 1428 si emis la Targoviste de catre domnitorul valah Dan II (1423 - 1431), fratele lui Mircea cel Batran, vorbeste despre unele sate si pamanturi daruite Manastirii Snagov. O mentiune similara apare si intr-un document dat de Vlad Dracul, tatal lui Tepes, in 30 iunie 1441, la Targoviste. Alte documente, cum sunt cele emise de Radu cel Frumos la Bucuresti in 28 octombrie 1464 si de Basarab cel Tanar in 23 martie 1482, ne informeaza despre asezari din regiune - Dobrosesti (Snagov), Ghermanesti, Izvorani, Tancabesti - care au fost intarite Manastirii Snagov.

De numele acestui locas se leaga si amintirea trista a asasinarii postelnicului Constantin Cantacuzino, boier intelept si onest, care, desi grec de origine, s-a dovedit extrem de binevoitor fata de romani si problemele lor. Victima a unui complot, Cantacuzino a fost arestat in noaptea de 20 decembrie 1663 si dus la Manastirea Snagov, unde a fost legat de un stalp interior si strangulat. Ordinul fusese dat de voievodul Grigore Ghica (1660 - 1664; 1672 - 1673), cel care beneficiase de sprijinul deplin al lui Cantacuzino in dobandirea tronului. Voievodul s-a lasat insa antrenat de intrigile propriei sale sotii si ale boierului Stroe Leurdeanu, comitand o greseala pe care avea sa o regrete. Ulterior, Leurdeanu a fost judecat si condamnat la moarte, dar prin clementa aratata de sotia lui Cantacuzino, pedeapsa a fost transformata in calugarire cu sila, evident, la Manastirea Snagov. Din pacate, uzurpatorul a reusit sa fuga, ascunzandu-se in padurile din jur.

Pe langa rolul sau administrativ si defensiv, Manastirea a avut o importanta culturala deosebita, atat pentru regiune, cat si pentru educatia si cultura romaneasca in genere. La sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea, ea a adapostit unul dintre primele centre tipografice ale Tarii Romanesti. Marele carturar roman Antim Ivireanu si-a desfasurat aici cea mai mare parte a valoroasei sale activitati de traducator si tipograf.

La jumatatea secolului al XIX-lea, chiliile manastiresti functionau ca o inchisoare aspra si bine pazita, pentru condamnatii care nu erau trimisi la munca silnica in ocnele de sare sau in porturile de la Dunare.

In secolul care tocmai s-a incheiat, timp de mai bine de 50 de ani, comunistii au transformat regiunea Lacului Snagov intr-un fel de "taram interzis", confiscand terenurile aflate in proprietatea localnicilor. Cuplul Ceausescu isi avea resedinta de vacanta in Palatul de la Scrovistea, pe malul lacului, si, impreuna cu liderii comunisti ai vremii, monopolizasera cea mai mare parte a arealului, ca de altfel si dreptul de a vana in padurile Snagovului. Mare parte din aceste paduri au fost defrisate. In sate, majoritatea caselor au fost demolate si inlocuite cu vile pentru "odihna" demnitarilor comunisti si, respectiv, blocuri de beton pentru oamenii de rand. Neconfortabile si prost echipate cu instalatii de incalzire si alimentare cu apa (Ghermanesti), aceste constructii amintesc mai degraba de niste ghetto-uri, alterand farmecul patriarhal al peisajului.

In ultimii ani, Snagovul nu a mai fost o zona cu acces exclusiv sau limitat. El isi recapata rapid vigoarea, confirmandu-si statutul de zona rezidentiala de lux si straduindu-se sa atinga acele standarde care sa-i permita sa concureze cu cele mai renumite astfel de suburbii ale high-life-ului mondial.

In spiritul acestei revigorari, "Festivalul pentru Mileniul III - Lacul Snagov" (editia a doua, Snagov Parc, 3 - 13 mai 2001) isi propune sa contureze un proiect-etalon de dezvoltare regionala pentru imprejurimile Lacului Snagov si obiectivele sale turistice, prin determinarea unui produs turistic si de agrement atractiv, specific zonelor rezidentiale lacustre.

LEGENDE CULTE SI POPULARE

Ctitorul legendar al Manastirii Snagov. De-a lungul secolelor, farmecul regiunii Lacului Snagov a inspirat o multime de legende si opere literare, care fac apel la mituri vechi si bine pastrate ale romanilor. Hranite de nesiguranta si contradictiile putinelor izvoare istorice, cele mai multe dintre aceste legende se refera la intemeierea Manastirii de pe insula. Traditia religioasa si credinta populara il declara drept ctitor pe Vlad Tepes. Localnicii cred ca Vlad (sau doar capul lui) este ingropat chiar in incinta manastirii. Se presupune ca, in ultima decada a secolului al XVIII-lea, un episcop ortodox a pus sa se stearga inscriptia de pe piatra funerara, ca pedeapsa retroactiva pentru cruzimea domnitorului.

Camera de tortura. Se spune, de asemenea, ca un voievod extrem de crud al Tarii Romanesti (asociat lui Vlad Tepes din cauza atitudinii sale intransigente fata de hoti, tradatori si dusmani ai tarii) a amenajat in incinta Manastirii o camera de tortura, care astazi nu se mai pastreaza, fiind distrusa odata cu celelalte cladiri. S-ar parea ca, in aceasta camera, in timp ce erau obligati sa se roage si sa se caiasca, prizonierii erau aruncati - prin podeaua deschisa cu scripeti - direct in lac, intr-o groapa plina de tarusi foarte ascutiti, unde-si gaseau moartea.

Tunelul subacvatic. O alta credinta foarte puternica referitoare la mijloacele subacvatice de legatura cu exteriorul Manastirii pretinde ca Vlad Tepes ar fi folosit un tunel secret construit pe fundul lacului intre Manastire si unul dintre maluri. Se spune ca, desi acum tunelul este inundat si acoperit de bradis, in anumite zile cand apa e foarte limpede, tunelul se poate zari inca.

Biserica scufundata. Localnicii povestesc ca, pe locul unde se inalta biserica actuala, a existat o alta foarte veche si foarte frumoasa, care insa s-a scufundat in lac intreaga, asa cum se gasea pe insula. Se spune ca, atunci cand vantul bate foarte puternic si misca apele in adancime, clopotele vechii biserici scufundate se aud sunand. In urma cu mult timp, usile ei, frumos sculptate in lemn, au iesit la suprafata apei si au plutit pana in dreptul satului Turbati, unde exista pe atunci un schit de maici. Maicile au instalat usile la intrarea bisericii lor. Cert este ca stilul in care sunt lucrate portile - pastrate la Muzeul de Arta al Romaniei - este in mod evident diferit de maniera de constructie a bisericii din Turbati. De aceea, e foarte posibil ca aceasta legenda sa se refere la un paraclis care a existat in mod cert in complexul manastiresc de pe insula si a fost construit de Vladislav al II-lea (1447 - 1456), in anul 1453.

Legende culte si literatura. Multe personalitati ale vietii culturale, politice si sociale romanesti au fost fascinate de regiunea Lacului Snagov, incluzand-o in lista destinatiilor lor preferate si chiar in opera lor de creatie sau cercetare. Iata cateva exemple:

Alexandru Odobescu (1834 - 1895), cel mai insemnat istoric roman al secolului al XIX-lea si totodata un scriitor de mare talent, a fost cel dintai care a acordat o atentie sistematica acestei regiuni. "Cateva ore la Snagov", un studiu bine documentat, bazat pe acte oficiale, inscriptii, obiecte de arta, picturi murale si descoperiri arheologice legate de Manastirea Snagov, descrie - intr-o forma literara placuta - nesiguranta care planeaza inca asupra originilor locasului, mentinuta de o serie de cronici inexacte.

Panait Istrati (1884 - 1935), un scriitor roman al carui stil literar combina folclorul eroic, personajele imaginare si elementele istorice ale secolului al XIX-lea, a publicat in 1926 o povestire romantica intitulata "Domnita din Snagov". Nuvela povesteste despre o femeie frumoasa si instarita din Snagov care, luandu-si numele de "Floarea Codrilor", a ales sa devina capitanul unui brav grup de haiduci. Impreuna cu fiul sau si alti cativa barbati, asa-numita "domnita" l-a pedepsit pe un fost staret al Manastirii Snagov pentru fapte necrestinesti comise fata de taranii saraci.

Mihail Sadoveanu (1880 - 1961), prolificul si inspiratul scriitor roman impatimit al pescuitului si vanatorii, a petrecut mult timp pe Lacul Snagov, adesea impreuna cu un alt important narator, I.Al.Bratescu - Voinesti (1868 - 1946), care impartasea aceleasi pasiuni. Fiecare dintre ei a scris cate o scurta istorioara despre vrajitorul de serpi, un straniu pescar batran pe care cei doi scriitori l-au cunoscut la Snagov. Pescarul era, se pare, capabil sa vrajeasca si sa imblanzeasca serpii. Plutind cu barca pe lac, el rostea un descantec, facand sapele sa se apropie si sa i se urce pe brat; apoi cu gesturi de ritual indian il reda apei, rupand vraja. Caci ar fi fost un mare pacat sa nu o dezlege…

ZONE SI OBIECTIVE TURISTICE

Snagov
Manastirea Snagov de pe insula este unul dintre cele mai interesante obiective turistice medievale ale regiunii, datorita istoriei, arhitecturii si legendelor sale. Din vechiul complex manastiresc, astazi mai pot fi vazute frumoasa biserica in stil bizantin (reconstruita in 1512 - 1517 de catre voievodul Neagoe Basarab) si ruinele celorlalte constructii.

O alta atractie o constituie rezervatia si zona de promenada de la Snagov-Parc (acces prin Ciolpani), impreuna cu Restaurantul Vanatorul, gazda Dumneavoastra ospitaliera pe durata editiei a doua a "Festivalului pentru Mileniul III - Lacul Snagov", intre 3 - 13 mai 2001, ca de altfel in tot restul anului.

Pentru amatori, in padurile Snagovului se pot organiza partide de vanatoare, cu sanse considerabile de succes, intrucat fondul cinegetic este variat: mistreti, cerbi, caprioare, rate si gaste salbatice, fazani colonizati. Daca preferati pescuitul, in mod cert veti gasi extrem de interesant Lacul Snagov in sezon; principalele specii reprezentate sunt: platica, stiuca, somn, crap, salau, guvid etc.

Candva un punct de atractie pentru turism si divertisment, Hanul Vlasiei mai poate fi vazut astazi doar ca o amintire a gloriei sale trecute, atata timp cat nimeni nu pare sa remarce - din nou - potentialul sau deosebit pentru o afacere rentabila si de succes.

Demolat in urma cu cateva zeci de ani, a existat pe Lacul Snagov un intreg sat de locuinte lacustre, unica asezare de acest tip pe un lac din Romania.

Desi insuficiente pentru o regiune cu un asemenea potential turistic, exista totusi cateva locatii functionale de ospitalitate si agrement pe malurile Lacului Snagov.

Tiganesti
In partea de nord - vest a regiunii Snagov, in apropiere de Ciolpani, care este situat la cca 33 km de Bucuresti pe DN1, se intinde Lacul Scrovistea (Balteni). Pe malurile acestuia se afla complexul medieval care include Manastirea Tiganesti. Construita initial in secolul al XVII-lea si reconstruita in 1812, aceasta manastire de maici mai pastreaza astazi: doua biserici, renumitele ateliere de tesut ale calugaritelor si o casa de oaspeti, care gazduieste o valoroasa colectie de obiecte vechi de arta si religioase.

Pe malul nordic al Lacului Scrovistea (Balteni) este situat satul Piscu, un vechi centru de olarit.

O alta veche manastire, reconstruita in 1623 de un renumit boier valah, poate fi vizitata in apropiere de satul Balteni. Este considerata una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura si istorie din sudul tarii.

Palatul Scrovistea, o constructie princiara spectaculoasa, a intrat in proprietatea Casei Regale a Romaniei, fiind locuit de dinastia de Hohenzolern, apoi a fost confiscat de comunisti si transformat intr-o resedinta opulenta si intangibila a familiei Ceausescu. Palatul este acum parte a patrimoniului de protocol al Romaniei si a fost temporar deschis publicului spre vizitare.

Caldarusani
In partea de sud - est a regiunii Lacului Snagov se afla Lacul Caldarusani, cu o suprafata de 2,75 km2 si doar 4 m adancime. Inconjurat de o alta ramasita a Codrilor Vlasiei, Caldarusani este o zona extrem de atractiva, atat pentru destindere, cat si pentru pescuit (in special rapitori) si vanatoare (iepuri, fazani). O suprafata de 1,25 km2 a fost declarata rezervatie naturala in 1954.

Renumele zonei este imbogatit de vecinatatea Manastirii Caldarusani, mai recenta decat cea de la Snagov. Fondata in 1638 de domnitorul Matei Basarab (1632 - 1654), ctitor a numeroase locasuri de cult ortodoxe, Manastirea Caldarusani a fost fortificata cu ziduri masive si reparata de trei ori in mai putin de jumatate de secol: in 1915, apoi dupa marele cutremur din 1940 si dupa incendiul din 1945. Muzeul Manastirii etaleaza pretioase odoare bisericesti si documente oficiale, icoane vechi si picturi religioase, unele dintre ele semnate de marele pictor roman Nicolae Grigorescu.

Pentru a ajunge la Lacul Caldarusani, se urmeaza DN1 spre Ploiesti circa 20 km, virand apoi dreapta pe drumul judetean DJ 101 din Balotesti, prin Moara Vlasiei spre Gradistea.

Balta Neagra
La cca 60 km distanta de Bucuresti, mergand din Snagov-Sat spre est prin Gruiu - Lipia si apoi urmand drumul comunal Dc 8, sau din DN1 pe DJ 101 pana la Moara Vlasiei si apoi prin Lipia pe Dc 8, se ajunge la Balta Neagra.

Mai mic decat celelalte doua, (doar 0,35 km2), lacul si imprejurimile sale sunt mai degraba salbatice, ideale pentru aventuri cinegetico-pescaresti. Se pot intalni iepuri de camp, fazani, caprioare, cerbi si se poate pescui stiuca. De asemenea, a fost stabilita si aici o rezervatie naturala.